De ce sunt oamenii rai? De ce atunci cand nu stiu cum sa reactioneze, devin tzeposhi? De ce un compliment e luat in majoritatea cazurilor ca un afront?
Pentru ca le e frica. Pentru ca Experienta de viata pentru unii este atat de redusa, incat nu stiu cum sa "handle" o situatie. Pentru ca au impresia ca daca lasa garda jos si accepta un gand bun, o vorba, un compliment, devin vulnerabili. Ei, bine, nu. Nu e asa. De ce trebuie sa-mi fie mie frica de ceilalti ca spun ce gandesc? De ce trebuie sa rada toti imbecilii de felul cum eu privesc lucrurile. De ce nu accepta ceilalti ca sunt ceea ce sunt si nu ma schimb doar ca sa "dea bine la public"?
Ma intalnesc frecvent cu oameni care habar nu au ce inseamna cuvintele pe care le spun. Incredere, vointa, iubire, pasiune, educatie etc. Vorbe in vant. Iar cand le spun eu, ei le percep la fel: vorbe in vant. Pentru ca ei nu mai pot crede in niciunul din aceste cuvinte.
Si atunci, ce aleg? Aleg sa "dau bine", sau aleg sa raman eu cu mine si atat? De cele mai multe ori, aleg sa fiu eu, sa "am coloana" cum mi-ar spune mama. Si se intampla sa existe momente in care sa nu mai fiu eu, pentru ca... asa cred pe moment ca e bine. De ce, nush! Dar e al draq de greu apoi sa "te lasi vazuta" dupa aia. Asta incerc acum. Sa ma las vazuta asa cum sunt. Si ce primesc in schimb? Sictir...
About Me
Blog Archive
"Luati-ma asa cum sunt, sau nu ma luati deloc, pentru ca nu-mi plac jumatatile de masura." (Freddie Mercury)
5 comments:
cunosc sentimentul de nepasare si sictir..dar unii nu vor sa se arate asa cum sunt nu pentru ca le e frica ci pentru ca pur si simplu au fost raniti din toate partile si nu mai vor asta si se ascund intr-o cutie de protectie..altii intradevar ca asa sunt de la mama natura..si oricat as parea eu de mica si tanara pot spune ca am primit injuraturi, jigniri, cuvinte grele, am fost calcata in picoare de multa lume..si nu e placut sa te ridici si sa vrei s continui de frica sa nu mai primestii asa..dar am devenit mai puternica si am rezistat!..pupici angy..m-ai facut sa realizez ceva:*
Ai dreptate cu cei raniti si cutia lor de protectie... poate ca spre asta ma indrept si eu, spre propria mea cutie... cine stie?
...si cata dreptate gasesc in aceste cuvinte draga Angela...Stii, am cunoscut si eu pe cineva si pe cuvant daca nu avea acel ''sictir''in el. Cand? Cum? De ce? Pt ca era m-am dat seama ca se ascundea dupa o coperta groasa si falsa...nu era o coperta autentica. Asadar, atentie la coperti...
Scumpa monik, din fericire... nu e vorba de coperti aici... ci pur si simplu de ... destin :)
Angela,alege sa fi tu...desi stiu ca ai si de pierdut...am trecut de sute de ori prin lucrulile astea,am pierdut,dar am ramas intotdeauna eu,pentru ca nu pot fi altcineva,nu pot fi falsa...
Post a Comment