Am invatat ...

Am invatat sa scriu... literele... cand ai venit tu... am invatat, atunci, sa scriu "te iubesc"... sa spun "te iubesc"...si sa simt...ca te iubesc...
Am invatat ca vreau, cand te-am vrut pe tine... am invatat atunci ca "a vrea"... inseamna "a iubi"...
Am invatat... sa invat de la tine... am invatat ca "a invata" inseamna ... TU...
Am invatat ca atunci cand dormi... ingerii imi spun la ureche ca ma iubesti...si am invatat ca atunci cand nu esti langa mine.... ingerii mi-aduc un sarut de la tine...
Am invatat ca ma iubesti... cum mi-am dorit sa fiu iubita... si am invatat...ca trebuie sa te invat... si ca trebuie sa... invat cum sa te invat....
Am invatat marea...si briza... pentru ca toate sunt in tine... Am invatat iubirea... pentru ca o gasesc in tine... Am invatat ... ca TU ESTI TOTUL PENTRU MINE...

Impreuna. Pana la capat

Mi-e greu sa nu te am langa mine…e un chin. Un chin indulcit de faptul ca stiu cat de mult ma iubesti. Si totusi… Mi-e dor de tine! Mi-e dor de mirosul tau impregnat in pielea mea. Iti simt lipsa, mai ales in orele tarzii din noapte. Ma obisnuisem sa te simt langa mine seara de seara, sa iti simt rasuflarea calda langa urechea mea… instinctiv duc mana pe perna de langa mine si nu esti… Astept in fiecare noapte sa vii sa ma iei in brate si asteptarea doare… Mai stii cum ne imbratisam?... Mai stii cat eram de fericiti amandoi? Mi-e dor de buzele tale si mi-e dor sa-ti simt caldura sufletului… Stiu ca-mi esti aproape, stiu ca gandul tau zboara spre mine, dar tot mi-e dor…
O saptamana am simtit ca zbor. Dupa saptamana asta m-am convins ca impreuna suntem puternici. Impreuna, doar impreuna. Pana la capat.

Astept sa bata briza iar...

E toamna, vantul si ploaia isi intra in drepturi cu fiecare ceas. Doar briza intarzie sa apara... Mi-e dor de ea. Mi-e dor sa-i simt din nou atingerea, mi-e dor sa ma-nfior sub sarutul ei... E toamna, da, si briza-ntarzie s-apara... Dar eu tot o astept. Si va veni, calauzita de chemarea marii albastre.
As vrea sa pot sa nu-ti mai dau drumul, sa te chem la mine si sa nu-ti dau voie sa mai fugi vreodata. Te am mereu in suflet, dar atingerea ta e sfanta, si mi-e dor... mi-e atat de dor!
Mi-e atat de dor incat as putea sa tin piept vantului cu dragostea mea si ploii cu gandurile mele...
As vrea sa plang de dor, dar dorul imi umple sufletul, e un dor atat de dulce... Ma doare sufletul cand nu esti langa mine, dar ce durere dulce!...
E toamna, si e frig. Doar gandul la tine imi poate incalzi sufletul. Astept sa bata briza iar...
Mi-e frica sa nu inceteze sa mai bata pentru mine. Traiesc cu teama ca briza mea se va-ndrepta catre alta mare, mai mare sau mai albastra. Ma doare sufletul stiind ca ai putea sa nu mai crezi in cerul meu. Nu e cel mai senin cer pe care l-ai cunoscut, dar e cu siguranta cel mai sincer.
Si astept... astept mereu sa bata briza iar... Doar briza mea, doar briza care-mi este draga. Cum as putea sa rup cuvintele, sa le fac doar ale mele, sa le dau sens nou, sa-ti spuna clar cat te iubesc? Cum as putea sa le transform in pescarusi, sa te caute si sa te aduca inapoi la mine? Cum as putea sa transform distanta intr-un gand, sa te prefac in emotie, sa te pastrez aproape de mine mereu?
Te port in suflet zi de zi, imi esti in gand ora de ora, si te-as vrea aici in fiecare secunda. Mi-e dor de-o imbratisare calda, de un sarut infocat... Mi-e dor de tine!!!

Promisiune

Promisiune

"Dar n-am sa-ti cer
Decat o stea
Din ochii tai albastri
Si doua picaturi
De suflet ratacit.
O stea sa-mi duca dorul
In nopti insingurate
Si doua picaturi de suflet
Sa le rastorn in mine."

Un an fara Paler

“Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta – murim.”

Astăzi se împlineşte un an de când scriitorul Octavian Paler a încetat din viaţă. De la prieteni şi rude, până la oamenii care l-au cunoscut doar prin intermediul operei sale, toţi i-au fost alături în ultimele clipe.

Reputatul jurnalist a murit pe 7 mai 2007 la vârsta de 81 de ani în urma unui atac de cord. Prozator şi eseist, Octavian Paler a fost, înainte şi după 1990, una dintre personalităţile marcante ale societăţii civile, dar şi un observator al fenomenelor politice şi culturale româneşti.

În urma sa au rămas cărţile din bibliotecă - "Drumuri prin memorie", "Mitologii subiective", "Viaţa pe un peron" sau "Un om norocos".

Sambata, la ora 11:00, va avea loc o slujba religioasa la mormantul scriitorului, la Cimitirul Sfanta Vineri, din Capitala.

Sunt fata marii...

"Sunt fata marii.... Si-s eu, cu bune si cu rele. Sunt fata marii si-ncerc din rasputeri sa fiu asa cum ma iubesti. Sa fiu albastra, pentru ca seman foarte mult cu marea. E marea mea albastra... Iar tu esti briza dulce, calda, ce infioara valul.
Sunt fata marii si-asa cum sunt, eu te iubesc. Fiindca esti tu, cu bune si cu rele.
Nu poate nimeni sa desparta marea de briza-i calda, chiar de ea bate doar o data-n calduroasa vara. E imposibil sa existe-o mare-albastra, fara de briza-i calda, si briza calda fara de marea ei albastra.
Daca n-ai fi tu briza mea, eu n-as mai fi albastra, si nici mare. De n-as fi eu, tu n-ai fi briza, si nici calda.
Promit sa-ti fiu albastra mare!...
Promiti sa fii tu briza calda?..."

Intalnire...

"M-am intalnit cu vantul si m-a-ntrebat de ce nu-l mai iubesc. I-am spus ca adierea lui nu ma-nfioara asa cum o faci tu.
M-am intalnit cu soarele si m-a-ntrebat de ce nu-i mai zambesc. Si i-am marturisit ca stralucesti tu pentru mine.
M-am intalnit cu frunzele si m-au intrebat de ce nu le mai vizitez, din timp in timp. Le-am spus ca fosnetul lor nu se compara cu soapta ta.
M-am intalnit cu luna si m-a-ntrebat de ce ii sunt straina. I-am aratat ca suntem doi acum si ne-a zambit.
M-am intalnit cu marul si m-a-ntrebat de ce nu il mai plac. I-am spus ca tu esti cel mai dulce.
M-am intalnit cu oamenii... Ei m-au privit si m-au intrebat de ce zambesc... Iar eu le-am spus..."iubesc!".
M-am dus sa ma-ntalnesc cu marea. Si a venit, fidela, sa-mi mangaie dorul. m-a intrebat si ea ceva: "Esti fericita?".... "Da!!!"................."